Si se facea ca fiecare zi era o sarbatoare, iar desteptatorul nu mai suna strident niciodata. Oamenii se trezeau dupa nevoile si planurile lor si se duceau la serviciu de placere.
In niciun caz nu le era frica sa isi duca zilnic copiii la magazinul de jucarii, iar casele le devenisera neincapatoare de papusi si masinute de toate formele si culorile. Cand copiii se saturau de ele, le faceau pachet si le duceau celor abandonati in Casele de copii…
Si se facea ca femeile cochete isi puteau cumpara o rochie eleganta, o poseta, o pereche de pantofi din piele si un ruj rezistent la transfer cel putin o data la trei zile. Chiar daca ele nu isi umpleau casele cu lucruri pe care nu le poarta, teoretic ar fi putut sa faca acest lucru.
Nu este utopie, ci doar o secventa din cea mai buna colaborare videochat sau portalul de acces catre lumea din vis.
Toate aceastea pot fi traite de un muritor de rand? Sa isi aleaga el tura de lucru, sa fie mereu aranjat la serviciu si tratat ca o vedeta?
Din moment ce in prezent, oamenii pot lucra si de acasa, evident ca se materializeaza putin cate putin accesul la lumea din vis.
In opinia mea, lumea din vis nu reprezinta noptile pierdute prin cluburile de noapte si pe la cazinouri, sticla cu sampanie poleita cu foita de aur si desfacuta ostentativ ca potenta financiara sa fie expusa, ci sa ai ceea ce iti doresti in mod rezonabil pentru tine si mai ales sa ai ce le darui celor dragi.
Nu se justifica suprataxa de lux, cheltuielile inutile, in conditiile in care muncesti cinstit pentru banii tai. Mai degraba reprezinta o dovada de intelepciune sa infiintezi un fond de rezerva, sa investesti in oameni, sa te dezvolti permanent.
De fapt ce este un vis? Comunicarea dintre planul real si cel al dorintelor. Visam pe cineva pe care il iubim, dar la care nu avem acces?
In timpul somnului el vine aproape, atat de aproape incat ii simtim rasuflarea si sarutul fierbinte pe obraz si il putem strange in brate.
Visam o excursie de vis, intr-unul din raiurile terestre in care se duc numai cei bogati? Visul ne face sa credem ca am pus piciorul in acel taram fermecat si ca ne primeste cu bratele deschise.
Visam sa ne facem viata mai frumoasa si sa supravietuim. Visam sa infrumusetam cotidianul si sa iesim din monotonie. Evident ca nu intra in calcul si cosmarul, desi are si el un rol extrem de important.
Adesea, visul urat ne previne si ne ajuta sa avem curaj in fata a ceea ce ni se intampla si sa gasim solutii.
Lumea din vis, luma aspiratiilor nu este altceva decat rasfrangerea imaginii reale a ceea ce ar putea sa fie, dupa cum un chip frumos se poate oglindi in suprafata fluida a unui lac sau a apei curgatoare.
Timpul poate fi invins de omul care stiindu-se limitat, face tot ce ii sta in putinta sa traiasca intens si constructiv.
Noaptea ne pune uneori sa ne tragem la sorti visul frumos sau cosmarul. Uneori il intiparim chiar noi in minte din timpul zilei si el creste si infloreste frumos, cand trecem in lumea de dincolo, in lumea virtuala a fiinte noastre.
La fel se petrec lucrurile si cu dorintele noastre legate de o viata mai buna. Numai cine indrazneste si se lupta angajat reuseste si va zambi fericit la sfarsit.
Curajul, actiunea, strategia pentru obtinerea succesului prin forte proprii, fara sa nedreptatesti pe cineva vor fi rasplatite din plin.
Viata este prea scurta ca sa ne resemnam si are nenumarate promisiuni si oportunitati pentru noi ca sa le dam cu piciorul.
Valurile sunt captivante, vantul ne este prielnic, lumea ne asteapta sa o cucerim, dar numai cand suntem suficient de vigurosi pentru asta, adica la tinerete.
Mai tarziu este deja prea tarziu si vom fi marcati de calatoria unica de initiera care ne ajuta sa cucerim succesul.
Uite, scriu acum despre cheia succesului si pot spune cu multumire ca dupa ani si ani am gasit-o si nu stiu ce m-as fi facut, daca ramaneam acolo unde m-a lasat viata sau unde m-au pus la colt oamenii care nu m-au placut sau au dorit sa ma pedepseasca!!!