După informația pe care am acoperit-o în partea 1 a acestui tutorial, am aflat că Linux este un sistem de operare Unix-like și, deci, are în mare parte aceleași funcții de bază.
Linux a fost anunțat în mod oficial în anul 1991 de către Linus Torvalds și versiunea 0.01 a fost lansată. Această versiune inițială putea rula doar un terminal – un shell – și să compileze programe în limbajul de programare C cu ajutorul uneltei gcc. În 1992 a apărut versiunea 0.99, pe care Linus a decis să o doteze cu software GNU (acronim recursiv pentru GNU’s not Unix) și, implicit, a fost nevoit să folosească licența open-source GNU General Public License, sub care Linux este licențiat și în ziua de azi. La acea vreme, suportul pentru hardware era limitat, Linux fiind capabil să ruleze doar pe clone AT 386 și 486. Scopul lui Linus Torvalds a fost să creeze o alternativă gratuită la UNIX, care era un software proprietar legat de hardware la fel de proprietar – factor care a împiedicat UNIX să devină un succes răsunător în rândul lumii comerciale.
Linux este folosit în mare pentru dezvoltare de aplicații în limbaje de programare precum C++, Java, Python și Ruby, în peste 90% din servere și aproximativ 2% din numărul utilizatorilor de rând. De ce ar alege cineva Linux în locul Windows sau Mac OSX? În principal pentru că Linux este gratis, împreună cu o mare parte din software-ul oferit pentru acesta. Excepția o fac unele programe de editare audio/video, modelare 3D, soluții de virtualizare hardware și aplicații de administrare a unui server. În plus, cu excepția câtorva modele hardware precum laptop-urile cu soluții Optimus de la nVidia sau PowerXpress de la AMD, Linux rulează decent pe majoritatea computerelor, uneori cu un spor de performanță mai ridicat decât WIndows sau OSX.
Și totuși de ce ocupă doar 2% pe piața sistemelor de operare? Ei bine, printre utilizatorii de rând, există o concepție cum că software-ul open-source aduce cu el potențiale riscuri de securitate, deși contrariul este dovedit aproape mereu – software-ul open-source este construit în așa fel încât dacă unele părți esențiale din codul acestuia sunt modificate, compilatorul va ignora aceste schimbări și va continua să compileze partea de cod respectivă ca și când codul ar fi neatins. Acest mecanism previne apariția de posibile exploatări și alterări ale unui program. În plus, este crezut că software-ul open-source este de calitate net inferioară în comparație cu alternativele cu plată oferite pe alte platforme. Din nou, contrariul este dovedit : pentru Adobe Photoshop există GIMP; pentru Final Cut există OpenShot; pentru editare audio există Audacity; și multe altele.
Experiența în Linux deschide noi căi pentru o carieră în programare sau în administrarea unei rețele sau server, existând numeroase certificate recunoscute internațional precum CCNA, NDG și LPIC, și firme ce caută oameni care cunosc sistemul de operare și modul în care funcționează.
Comments are closed.